MEDO Brașov

Sănătate de calitate 24 de ore din 24!

Telefon rapid (0268) 966

design-shadow-big

   Consideratii generale Fiecare om, fiecare familie, chiar fiecare societate îsi are tipul său alimentar. Între om si alimentatia sa există o relatie, care deseori este mult mai profundă chiar decât ar dori omul să fie. Obiceiurile si gusturile alimentare transmise prin traditie sunt uneori aproape imposibil de schimbat într-o singură generatie.

 O problemă importantă de sănătate o constituie anumite comportamente alimentare ale copiilor si tinerilor, fie prin aport insuficient de alimente (mai ales în unele tări sărace), fie ca urmare a unui regim alimentar neechilibrat (frecvent întâlnit în tările bogate).

 Cauze ale obiceiurilor alimentare necorespunzătoare

  • Sărăcia (lipsa alimentelor)
  • Traditii familiale, religioase
  • Lipsa unor notiuni elementare despre alimentatia sănătoasă
  • Nesupravegherea de către părinti a alimentatiei copiilor
  • Industria alimentară modernă care promovează produse alimentare prelucrate si rafinate (bogate în grăsimi si zahăr, sărăcite în micronutrienti si vitamine)
  • Reclamele publicitare
  • Teama de obezitate

Riscuri pentru sănătate

  • Obiceiurile alimentare dobândite în adolescentă au repercursiuni importante asupra stării de sănătate, atât pe termen scurt, cât si pe termen lung.
  • Carenta de fier (prin aport scăzut de carne) provoacă oboseală si conduce la anemie (în special la fete); un aport insuficient de calciu (prin aport scăzut de lapte si produse lactate) în copilărie poate fi la originea osteoporozei de mai târziu (mai ales la femei) si o eventuală suplimentare ulterioară va rămâne fără rezultate.
  • O alimentatie săracă în proteine de calitate superioară (din ouă, lapte,  carne) poate determina un deficit de crestere si dezvoltare, precum si performante intelectuale scăzute (mai ales în perioadele de solicitare maximă, de exemplu examene).
  • Dacă aportul energetic (în special pe seama grăsimilor si dulciurilor) depăseste consumul din timpul activitătilor fizice, acesta va duce la cresterea greutătii corporale cu repercusiuni grave; obezitatea este un factor de risc pentru bolile cardio-vasculare, diabetul zaharat, artrite, litiaza biliară, anumite cancere, disfunctia respiratorie si diverse afectiuni cutanate. Totusi, reducerea aportului de grăsimi sub 30% din aportul caloric duce la eliminarea de alimente cu mare valoare nutritională precum carnea, ouăle si lactatele (contin proteine de calitate superioară, elemente minerale). De aceea, restrictia privind grăsimile si colesterolul trebuie făcute cu prudentă în primele două decade de vârstă.
  • Băuturile gazoase răcoritoare, dulciurile, guma de mestecat sunt alimente preferate de tineri si adesea utilizate de părinti ca deserturi si gustări. Ele taie pofta de mâncare pentru alimente mai hrănitoare, distrug dantura, favorizează obezitatea si diabetul, produc un deficit relativ de vitamina B1 cu aparitia neurasteniei. O mare parte din dorinta nestăpânită de a mânca dulciuri în cantitate mare este provocată de lipsa de întelepciune a părintilor. Când un părinte spune „dacă mănânci toată portia, îti dau o bomboană”, efectul este exact opus celui dorit de el; transformând dulciurile (sau orice altceva) într-un fel de premiu, accentuezi dorinta copilului de a le obtine. De asemenea, atunci când părintii mănâncă multă înghetată sau bomboane seara, beau sucuri dulci sau mănâncă toată ziua cartofi prăjiti, binenteles că si copilul va dori să facă la fel.
  • Studiile nutritionale arată că gustările (snack) constituie un model alimentar frecvent întâlnit la copilul scolar, adolescenti si studenti, iar folosirea de fast-food-uri a înregistrat o impresionantă crestere. Aceste produse sunt bogat calorigene (40-50% din calorii ce provin din grăsimi, în marea majoritate saturate), au continut scăzut de calciu si vitamina A si sunt bogate în sodiu.
  • Produsele din carne (mezelurile) sunt mult folosite în alimentatie datorită gustului plăcut, satietătii crescute si usurintei procurării. Unele dintre aceste produse sunt considerate de către părinti chiar dietetice (parizer, crenvusti). Totusi, ele contin aditivi alimentari (nitriti/nitrati de sodiu, cu efect methemoglobinizant sau pot forma nitrozamine cu rol în carcinogeneză), sare, hidrocarburi policiclice aromatice (în afumături; cu rol în carcinogeneză).
  • Renuntarea la mese, în special la micul dejun, a devenit o obisnuintă la copiii scolari si la adolescenti datorită lipsei de timp, prioritătii altor activităti, nesupravegherii de către adulti sau teama de obezitate. Aceasta reprezintă un obicei nesănătos; micul dejun trebuie să fie consistent, cu un continut crescut de proteine, având în vedere faptul că în cursul diminetii solicitarea fizică si psihică este maximă.

 

 

 

Pin It
Back to Top